Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
| Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
| horticultura:compostul_si_protejarea_activa_mediului [2026/01/24 11:12] – creat - editare externă 127.0.0.1 | horticultura:compostul_si_protejarea_activa_mediului [2026/01/25 18:25] (curent) – wikiadmin | ||
|---|---|---|---|
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| ====== Circuitul vieții în naturã ====== | ====== Circuitul vieții în naturã ====== | ||
| - | Secretul trezirii la viațã în orice primãvarã, | + | |
| - | ====Humusul==== | + | Secretul trezirii la viațã în orice primãvarã, |
| - | La sfârțitul verii, producerea substanțelor se apropie de final, deci și creșterea și dezvoltarea. Frunzișul se așeazã pe pãmânt formând, împreunã cu scoarțele de copac și crengile cãzute, hranã pentru milioane de ființe ale pãmântului. Într-un pumn de pãmânt sunt mai multe viețuitoare decât oameni pe pãmânt ! | + | |
| - | ====Viața pãmântului și humusul==== | + | ===== Humusul ===== |
| - | Prin amestecarea substanțelor organice (realizate de bacterii, alge, ciuperci, viermi, miriapozi, insecte și | + | |
| - | larve) cu pãrticele minerale și argiloase ale pãmântului se formeazã substanța humicã și sol afânat stabil. Humusul este temeiul pentru fertilitatea durabilã a solului. Substanțele nutritive depozitate în plantele uscate sunt dizolvate de fauna solului, redate pãmântului și oferite astfel din nou plantelor. Din microorganisme și animale mici se formeazã, dupã moartea acestora, albuminã și hidrat de carbon. Nicicând nu se ajunge la vre-un “surplus”, | + | La sfârțitul verii, producerea substanțelor se apropie de final, deci și creșterea și dezvoltarea. Frunzișul se așeazã pe pãmânt formând, împreunã cu scoarțele de copac și crengile cãzute, hranã pentru milioane de ființe ale pãmântului. Într-un pumn de pãmânt sunt mai multe viețuitoare decât oameni pe pãmânt !\\ |
| - | Aceasta e circuitul substanțelor în pãdure. | + | |
| - | ====Cum se naște humusul? | + | ===== Viața pãmântului și humusul ===== |
| + | |||
| + | Prin amestecarea substanțelor organice (realizate de bacterii, alge, ciuperci, viermi, miriapozi, insecte și larve) cu pãrticele minerale și argiloase ale pãmântului se formeazã substanța humicã și sol afânat stabil. Humusul este temeiul pentru fertilitatea durabilã a solului. Substanțele nutritive depozitate în plantele uscate sunt dizolvate de fauna solului, redate pãmântului și oferite astfel din nou plantelor. Din microorganisme și animale mici se formeazã, dupã moartea acestora, albuminã și hidrat de carbon. Nicicând nu se ajunge la vre-un “surplus”, | ||
| + | Aceasta e circuitul substanțelor în pãdure.\\ | ||
| + | |||
| + | ===== Cum se naște humusul? ===== | ||
| Ia naștere din descompunerea și transformarea substanțelor organice (deșeuri de la plante, bacterii moarte, ciuperci și animale ale solului, excremente ale animalelor), | Ia naștere din descompunerea și transformarea substanțelor organice (deșeuri de la plante, bacterii moarte, ciuperci și animale ale solului, excremente ale animalelor), | ||
| - | ====Ce poate humusul? | + | |
| + | ===== Ce poate humusul? ===== | ||
| *depoziteazã în apã întreitul greutãții sale;\\ | *depoziteazã în apã întreitul greutãții sale;\\ | ||
| *depoziteazã substanțe nutritive și le pregãtește pentru plante;\\ | *depoziteazã substanțe nutritive și le pregãtește pentru plante;\\ | ||
| Linia 16: | Linia 24: | ||
| *oferã mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; | *oferã mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; | ||
| *provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.\\ | *provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.\\ | ||
| - | ====Administrarea gunoiului și compostarea==== | + | |
| + | ===== Administrarea gunoiului și compostarea ===== | ||
| Natura nu cunoaște termenul de “gunoi”: | Natura nu cunoaște termenul de “gunoi”: | ||
| *evitarea; | *evitarea; | ||
| *micșorarea; | *micșorarea; | ||
| *revalorificarea.\\ | *revalorificarea.\\ | ||
| - | Astfel, este foarte necesarã colectarea și sortarea materialelor vechi, scopul fiind diminuarea pe cât posibil a cantitãții de deșeuri ce nu pot fi revalorificate. | + | Astfel, este foarte necesarã colectarea și sortarea materialelor vechi, scopul fiind diminuarea pe cât posibil a cantitãții de deșeuri ce nu pot fi revalorificate.\\ |
| - | ====Compostarea în propria grãdinã==== | + | |
| - | Pentru un loc de mãrunțire sunt necesari 2-3 mp, plasați undeva într-un loc ferit de vânt, semiumbros, de exemplu întru-un tufiș de soc sau de alun, nu într-un colț îndepãrtat din curte, ci în apropierea straturilor de flori și a casei, iar la lãzile dedicate scopului sã se aibã un bun acces. Sã nu lipseascã gura de apã și posibilitãți de a | + | ===== Compostarea în propria grãdinã ===== |
| - | adãposti uneltele. | + | |
| - | ====Grãmadã de compost sau recipient? | + | Pentru un loc de mãrunțire sunt necesari 2-3 mp, plasați undeva într-un loc ferit de vânt, semiumbros, de exemplu întru-un tufiș de soc sau de alun, nu într-un colț îndepãrtat din curte, ci în apropierea straturilor de flori și a casei, iar la lãzile dedicate scopului sã se aibã un bun acces. Sã nu lipseascã gura de apã și posibilitãți de a adãposti uneltele.\\ |
| - | Înainte de toate, aceasta este o problemã de spațiu. Pentru o grãdinã micã sub 500 mp e potrivit un recipient. Se gãsesc în comerț, în prezent din fel de fel de materiale (lemn, tablã, plasã de sârmã, material plastic). Trebuie sã aibã o capacitate de minimum 1 m3 (perimetrul de cca.1 x 1 m), aerisire prin gãuri sau crãpãturi și sã fie ușor | + | |
| - | manevrabile când depozitãm în ele compostul. | + | ===== Grãmadã de compost sau recipient? ===== |
| - | ====De la deșeurile organice la compost definitivat==== | + | |
| + | Înainte de toate, aceasta este o problemã de spațiu. Pentru o grãdinã micã sub 500 mp e potrivit un recipient. Se gãsesc în comerț, în prezent din fel de fel de materiale (lemn, tablã, plasã de sârmã, material plastic). Trebuie sã aibã o capacitate de minimum 1 m3 (perimetrul de cca.1 x 1 m), aerisire prin gãuri sau crãpãturi și sã fie ușor manevrabile când depozitãm în ele compostul.\\ | ||
| + | |||
| + | ===== De la deșeurile organice la compost definitivat ===== | ||
| Dacã procesul de formare a humusului din pãdure se aseamãnã cu cel de realizare a compostului, | Dacã procesul de formare a humusului din pãdure se aseamãnã cu cel de realizare a compostului, | ||
| + | |||
| **1. Combinarea gunoaielor organice**\\ | **1. Combinarea gunoaielor organice**\\ | ||
| Organismele au nevoie de ambele grupe de substanþe organice - hidratul de carbon și albumina - într-o proporție comercialã, | Organismele au nevoie de ambele grupe de substanþe organice - hidratul de carbon și albumina - într-o proporție comercialã, | ||
